„Rebecca” – Daphne du Maurier

cats„Rebecca” scrisa de Daphne du Maurier face parte din romanele de ordin psihologic. Un roman de dragoste,care subliniaza ideea unei crime, cea a unei minciuni si in final cea a probei finale. Maxim de Winter este un om celebru in micul sau palat de la Manderley. A fost casatorit cu Rebecca, si dupa moartea acesteia, s-a recasatorit.

Toata actiunea se invarte in jurul acestei morti care ascunde multe mistere. Mai in finalul romanului aflam ca Rebecca a fost ucisa de Maxim deoarece dupa cinci zile de casnicie,acesta aflase chiar de la ea ca este o femeie josnica, de moravuri usoare. Rebecca ii confeseaza ca se intalneste cu amantii sai in casuta din golful marii. Maxim manios pe cele aflate, a impuscat-o si i-a ascuns cadavrul pe un vapor pe care mai apoi l-a scufundat. Politia  ocupandu-se de caz, descopera cadavrul unei femei. Maxim este chemat sa identifice, spune ca trupul este intr-adevar al Rebeccai desi era desfigurat.

Se recasatoreste cu o femeie al carui nume nu il aflam pe parcursul romanului. Ea povesteste toata actiunea romanului in schimb. Dupa ce anii au trecut, politia au inceput sa reinvestigheze cazul mortii Rebeccai. S-au efectuat scufundari si s-a descoperit intr-o cabina din vaporul scufundat, un cadavru. Maxim, simtindu-se vinovat si nesuportand presiunile, ii marturiseste toata crima noii doamne de Winter.

Dupa un proces de judecata,Maxim gaseste in agenda fostei sale sotii un numar de telefon semnat Dr. Baker. Era doctorul la care apelase Rebecca inainte ca aceasta sa moara. Maxim afla ca aceasta avea cancer si ca nu mai avea de trait decat vreo doua-trei luni. Acum regreta ca a omorat-o, iar regretele il duce sa piarda si singurul lucru care il mai leaga de Rebecca si de toate amintirile din trecut: Manderley-ul.In urma unui incendiu,acesta se spulbera ca un vis urat,un cosmar ce avea sa se termine o data cu disparitia palatului.   Ultimul paragraf se incheie prin:
„-Iarna se vede aurora boreala,nu-i asa?zisei eu.Nu vara?
-Nu-i aurora boreala.zise el.E Manderley.
Il privii si vazui chipul.Ii vazui ochii.
El conducea din ce in ce mai repede.Urcaram colina dinaintea noastra si vazuram Lanyon intinzandu-se intr-o vale la picioarele noastre.La stanga noastra era firul argintiu al raului ce se largea spre golful din Kerrith,la cinci kilometri departare.Soseaua Manderley-ului era inaintea noastra.Nu era luna.Cerul de deasupra capetelor era negru ca si cerneala.Dar in zare,cerul nu era negru deloc.Era cuprins de o roseata purpurie,parca patat de sange.Si cenusa zbura in intampinarea noastra impreuna cu vantul sarat al marii”

44 de gânduri despre „„Rebecca” – Daphne du Maurier

  1. pătrunzător paragraf, cât despre aurora boreală….nu ştiu dacă există ceva mai frumos, sau, da există, sau poate numai în viziunea mea există…never mind, deja mă deplasez în alte gânduri.

  2. Si mie mi-a placut Rebecca la vremea ei, dar recitindu-o acum, recent (gusturile si perceptiile rafinandu-se in timp), am decoperit ca am o mare problema. Varianta pe care o am eu este tradusa de un oltean, regionalismele fiind evidente in fiecare pagina (fusei, facui, mersei, etc, etc). Nu deranjeaza tare, dar sunt sesizabile, personajele si descrierile avand un delicios accent oltenesc.

  3. mie nu mi-a placut cartea.am facut-o la optional engleza si sincer nu mi s-a parut cine stie ce:-j in schimb Jamaica Inn,scrisa tot de ea mi-a placut mai mult:)

  4. „Rebecca” este unul dintre putinele romane pe care le-am citit si care mi-a atras atentia foarte mult.
    Mi se pare un roman care in ciuda traducerii defectuoase cu aspecte oltenesti,are capacitatea de a arata o poveste tragica a unui cuplu casatorit,fericire a carui este umbrit de trecut.
    Intotdeauna trecutul afecteaza mintile din prezent mai ales cand acesta este unul dureros cuprins de remuscari,in czul de fata -uciderea primei sotii.L-am citit cam pe cand eram de varsta ta si sincer m-a atras foarte mult.Am vazut si filmul care a rular de foarte multe ori pe micile ecrane.

    • Dar ca intotdeauna un film nu il potri comara cu cartea….pentru ca nu
      poti.
      In film cred ca ai putut si tu observa ca Rebecca se sinucide,pe cand in carte,Maxim o ucide cu un revolver….

  5. povestea aramas cam neterminata……de exemplu,max de winter si noua lui sotie unde vor locui daca Manderley-ul a fost ars?nu era singurul loc unde puteau sa locuiasca?

    • Finalul este deschis la fel ca si al unei nuvele.Il poti adapta cum vrei si
      ii poti da ce final vrei tu.Din punctul meu de vedere,as putea presupune
      ca Maxim de Winter avea sufiecienti bani ca sa renoveze din nou
      domeniul Manderley.Poate ca s-au intors in Monte Carlo,
      poate ca au transformat casuta din golf intr-o casa pentru ei doi,
      poate ca contabilul si prietenului lui Maxim,Frank Crawley i-a ajutat
      oferindu-le un adapost pana cand vor reconstrui Manderley….
      Sunt mii de variante pe care le poti oferi finalului acestui roman

      • Ces-a intamplat mai departeaflam chiar din incipit can incepe noua doamna deWinter sa povesteasca. Ei stau intr-un apartament nu foarte luxos, iar ea a descoperit cititul cu voce tare etc

  6. Am cartea…zilele acestea mi`am cumparat`o. Dar la inceput e prea plictisitoare. Si povestea mi se pare cam agresiva. Am cautat enorm de mult cartea. Dar acum nu`mi mai amintesc de ce. Probabil i`am gasit titlul intr`o alta carte. E extraordinar cand citesti o carte sa gasesti referinte la altele. Pentru ca daca iti place cartea e normal sa`ti placa stiul celeilalte avand in vedere gusturile autorului. Dar am senzatia ca incep sa ma indoiesc. Citesc foarte multe romane de dragoste, mai ales povestile pariziene ma fascineaza. Este incredibila lumea secolelor 18. Noi spunem ca ne`am modernizat, dar adevaratul modernism sta la baza acestui secol.

  7. @Bianca,”Rebecca” este o carte de referinta si aici nu ma refer la faptul ca este citita de multa lume,ci la faptul in care trateaza subiectul.Intr-adevar secolul 18 se diferentiaza vizibil de celelalte prin modernitate,stil si modul de a concepe un fir de poveste 🙂

  8. Aurora boreala de la sfarsit nu se refera la fenomenul in sine si la faptul ca Manderley era in flacari , deoarece Maxim i-a dat foc .

  9. Aveti vreo sugestie pentru o carte asemanatoare? Aceasta mi-a placut foarte mult. Imi place foarte mult stilul acesta, in general cartile psihologice, misterioase si intunecate cu putine personaje (desi nu e un criteriu) bine conturate, ca in aceasta.

    • Bianca, o altă carte asemănătoare cu Rebecca si pe care ti-o recomand cu caldura este cea scrisa de Emily Bronte – La rascruce de vânturi.
      De asemenea mai sunt cateva carti interesante, care sunt sigura ca te vor captiva : Maureen Broson – Pasarea de foc, Bonnie Pega – Si apoi casatoria

      • Am citit mai demult La rascruce de vanturi, m-a impresionat foarte mult. Dar vad ca aici se pomeneste de mai multe ori de Jamaica Inn. Este si aceasta psihologica? Daca nu, ce gen e? cum e?

      • În Jamaica Inn este vorba despre o poveste de dragoste, cu obiceiuri, mentalitati caracteristice secolului xx. Intamplarea se petrece in Anglia. Si aici la fel ca si in Rebecca ne intalnim cu misterul si psihologia in constructia personajelor centrale. Merge pe aceeasi tipologie ca si romanul Rebecca si cel al lui Emily Bronte. Merita citita!

  10. Tocmai am terminat de citit ,,Lady de Winter” scrisa de Susan Hill si va marturisesc ca daca ar exista un tribunal al literaturii ar trebui data in judecata!Biata Daphne du Maurier,cred ca se rasuceste in mormant…

  11. Iubesc ”Rebecca”, dar nu-mi pot stăvili întrebarea: cartea sau filmul?! Iubesc cartea și filmul, iubesc detaliile cărții, interiorizarea și trăirea la unison cu personajele, dar încă mă fascinează interpretarea lui Sir Laurence Olivier și-a mai tinerei(la vremea respectivă) și frumoasei Joan Fontaine.

  12. Pingback: Rebecca: Netflix vs. Hitchcock – doicutrei

Lasă un răspuns către Bejan Sebastian Anulează răspunsul